Numărul de pași a devenit unul dintre cele mai urmărite repere pentru cei care încearcă să fie mai activi. Telefoanele și ceasurile inteligente ne arată zilnic cât am mers, iar pragul de 10.000 de pași este deseori privit ca o țintă ideală. Un nou studiu sugerează însă că nu doar distanța parcursă contează. Ritmul în care mergem ar putea avea, la rândul său, un rol important.
Cercetătorii au observat că, în special în cazul persoanelor care fac mai puțin de 5.000 de pași pe zi, perioadele de mers mai alert au fost asociate cu un risc mai redus de deces prematur. Rezultatele nu înseamnă că viteza poate înlocui complet activitatea fizică, dar oferă o perspectivă interesantă pentru oamenii care nu reușesc să acumuleze foarte mulți pași într-o zi.
Aproape 70.000 de persoane au fost analizate
Studiul a inclus date provenite de la aproximativ 70.000 de adulți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani. Cercetătorii din Australia și Spania au analizat atât numărul pașilor realizați într-o zi, cât și intensitatea cu care participanții se deplasau.
Persoanele au fost împărțite în patru categorii: sub 5.000 de pași zilnic, între 5.000 și 7.500, între 7.500 și 10.000 și peste 10.000 de pași.
Pentru a evalua ritmul, oamenii de știință au analizat și cadența din cele mai active 30 de minute ale fiecărui participant. Important este că aceste minute nu trebuiau să fie consecutive, ci puteau fi acumulate în diferite momente ale zilei.
Diferențele au fost importante pentru cei care mergeau puțin
Una dintre cele mai interesante observații a apărut în grupul persoanelor care făceau mai puțin de 5.000 de pași zilnic.
În cazul lor, un ritm mai alert în perioadele cele mai active ale zilei a fost asociat cu un risc mai mic de mortalitate comparativ cu mersul într-un ritm redus. Rezultatele au fost mai favorabile pentru participanții care ajungeau la aproximativ 60-90 de pași pe minut în cele mai active momente.
Cercetătorii oferă și un exemplu sugestiv. O persoană care făcea mai puțin de 5.000 de pași pe zi, dar atingea în perioadele active o cadență de aproximativ 80 de pași pe minut putea avea un risc comparabil cu cel al unei persoane care făcea între 5.000 și 7.500 de pași, dar se deplasa mai lent.
Mai repede nu înseamnă că nu mai trebuie să mergi mai mult
Rezultatele nu ar trebui interpretate ca o invitație de a face cât mai puțini pași, dar foarte repede. Cercetarea arată mai degrabă că volumul și intensitatea activității pot conta împreună.
Participanții care acumulau între 7.500 și 10.000 de pași zilnic au înregistrat cel mai mic risc de deces, indiferent de viteza cu care făceau acești pași.
Pentru o persoană sedentară sau pentru cineva căruia îi este dificil să crească mult numărul zilnic de pași, accelerarea ritmului pentru anumite porțiuni ale plimbării ar putea reprezenta însă o schimbare mai ușor de introdus în program.
Cele 30 de minute nu trebuie făcute dintr-o singură bucată
Studiul nu spune nici că trebuie să mergem rapid timp de exact 30 de minute fără oprire.
Cercetătorii au analizat cele mai active 30 de minute acumulate de participanți de-a lungul întregii zile. Aici puteau intra, de exemplu, câteva minute de mers mai rapid către serviciu, deplasarea până la magazin, urcatul unei străzi într-un ritm mai susținut sau o plimbare făcută seara.
Din acest motiv, rezultatele nu stabilesc o formulă de tipul „30 de minute la o anumită viteză”. Ele sugerează mai degrabă că intensitatea cu care ne deplasăm în momentele active poate fi relevantă.
Studiul nu demonstrează că mersul rapid prelungește viața
Există și o limitare importantă. Cercetarea este observațională, ceea ce înseamnă că poate identifica o legătură între două elemente, dar nu poate demonstra direct că unul îl provoacă pe celălalt.
De exemplu, persoanele care pot merge într-un ritm mai rapid ar putea avea deja o stare generală de sănătate mai bună, iar aceasta poate influența rezultatele.
Mai mult, pentru includerea în analiză au fost suficiente trei zile valide de monitorizare a activității. Un interval atât de scurt nu reflectă neapărat perfect stilul de viață al unei persoane pe termen lung.
O schimbare mică poate fi mai realistă decât ținta de 10.000 de pași
Pentru persoanele care duc o viață sedentară, concluzia practică a studiului este simplă: nu trebuie privită activitatea fizică doar prin prisma unei ținte fixe de pași.
Dacă într-o anumită zi nu poți ajunge la 7.500 sau 10.000 de pași, creșterea ritmului în timpul unor porțiuni ale deplasărilor obișnuite ar putea fi o modalitate simplă de a face activitatea ceva mai intensă.
Totuși, datele studiului arată în continuare avantajul unui volum mai mare de mișcare. Cei care făceau între 7.500 și 10.000 de pași zilnic au prezentat cele mai favorabile rezultate. Mesajul nu este, așadar, „mergi mai repede în loc să mergi mai mult”, ci că atât numărul pașilor, cât și ritmul lor pot conta pentru sănătate.
Sursa foto + text: csid.ro