Reducerea programului de somn cu numai o oră sau o oră și jumătate în fiecare noapte poate părea o schimbare minoră, mai ales în perioadele aglomerate. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Columbia din Statele Unite sugerează însă că un asemenea obicei, menținut timp de câteva săptămâni, poate favoriza creșterea în greutate și un stil de viață mai sedentar.
Cercetarea a urmărit 95 de adulți care dormeau în mod obișnuit între șapte și opt ore pe noapte. Participanții au fost rugați ca, timp de șase săptămâni, să își amâne ora de culcare cu aproximativ 90 de minute. Ulterior, aceștia au revenit pentru alte șase săptămâni la programul lor normal de odihnă.
Aproximativ 80 de minute de somn pierdute în fiecare noapte
În perioada în care programul de odihnă a fost redus, participanții au ajuns să doarmă în medie cu aproximativ 80 de minute mai puțin pe noapte. După șase săptămâni, cercetătorii au observat o creștere medie în greutate de aproape jumătate de kilogram.
Rezultatul nu înseamnă că orice persoană care doarme cu o oră mai puțin se va îngrășa automat și nici că ritmul observat în studiu va continua identic pe termen lung. Greutatea corporală este influențată de numeroși factori, printre care alimentația, activitatea fizică, genetica, vârsta și starea generală de sănătate.
Cercetarea arată însă că o reducere relativ modestă a somnului, apropiată de ceea ce se întâmplă frecvent în viața de zi cu zi, poate produce modificări măsurabile într-un interval de numai câteva săptămâni.
Lipsa somnului poate influența și pofta de mâncare
Somnul nu reprezintă doar perioada în care organismul se odihnește. Numeroase procese metabolice și hormonale sunt influențate de durata și calitatea acestuia.
Marie-Pierre St-Onge, specialist în medicină nutrițională și coordonatoarea studiului, a explicat că cercetările anterioare privind privarea severă de somn au identificat modificări ale apetitului și o tendință către un consum alimentar mai mare.
Noul studiu a urmărit însă o situație mai apropiată de programul multor adulți: nu nopți nedormite, ci pierderea constantă a aproximativ unei ore sau unei ore și jumătate de odihnă.
Cercetătorii au monitorizat somnul participanților cu ajutorul unor dispozitive speciale și au analizat greutatea, circumferința taliei, compoziția corporală și hormonii implicați în reglarea apetitului.
Persoanele care au dormit mai puțin au devenit și mai sedentare
O altă schimbare observată nu a avut legătură directă cu ceea ce puneau participanții în farfurie, ci cu cât de mult se mișcau.
În perioada cu somn redus, aceștia au petrecut în medie cu aproximativ 17 minute mai mult pe zi fără activitate fizică. Diferența a fost și mai mare în cazul bărbaților și al femeilor aflate după menopauză, unde timpul suplimentar de sedentarism s-a apropiat de 30 de minute zilnic.
Oboseala acumulată poate face ca o persoană să fie mai puțin dispusă să facă mișcare și să aleagă activități care presupun un consum energetic mai redus. Dacă acest comportament se repetă zilnic, diferențele mici se pot acumula în timp.
Femeile aflate la menopauză ar putea fi mai vulnerabile
Cercetătorii au analizat și modul în care reducerea somnului poate influența sănătatea metabolică. În cazul femeilor care aveau deja un risc cardiometabolic crescut, perioadele cu somn insuficient au fost asociate cu o rezistență mai mare la insulină. Efectul a fost mai pronunțat în rândul participantelor aflate după menopauză.
Rezistența la insulină apare atunci când celulele organismului răspund mai slab la acțiunea acestui hormon și reprezintă unul dintre factorii implicați în apariția diabetului de tip 2.
Au fost observate și semne ale intensificării unor procese inflamatorii în rândul participanților cu risc cardiovascular ridicat care au dormit mai puțin decât în mod obișnuit.
Somnul nu trebuie privit ca o metodă de slăbit
Rezultatele nu înseamnă că simpla prelungire a somnului va determina automat scăderea în greutate. Ele arată mai degrabă că odihna ar trebui privită ca una dintre componentele unui stil de viață care contribuie la menținerea sănătății metabolice.
Greutatea rămâne rezultatul interacțiunii dintre numeroși factori, iar efectele observate într-un studiu nu pot fi extrapolate mecanic pentru fiecare persoană.
Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele prin care reducerea moderată, dar constantă, a somnului influențează apetitul, metabolismul și activitatea fizică. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista medicală „Annals of Internal Medicine”.
Mesajul important este însă unul simplu: a sacrifica în mod repetat o oră sau o oră și jumătate de somn pentru a câștiga mai mult timp în timpul zilei poate avea consecințe care depășesc simpla senzație de oboseală de a doua zi.
Sursa foto + text: csid.ro